Etichetă: acțiune

povestea-continua

Să intri în viața unei persoane nu e greu, să intri în sufletul ei este aproximativ la fel de ușor, dar să ieși de acolo e cel mai greu, mai ales când celălalt a vrut ca tu să fii acolo, în sufletul său. E ca un limbaj codificat pe care, parcă, doar cel care te are în suflet îl înțelege, dar mai ales îl simte. Căutăm să ne manifestăm latura de ființe sociale și implicit să dezvoltăm relații interpersonale. Doar că unele relații vin doar ca să ne trezească dintr-o visare adâncă, să ne zguduie temelia sufletului și apoi să își vadă de drum mai departe.

Incotro?

By Elena Stroe

         Încotro ne îndreptăm? De câteva luni de zile mă amărăsc știrile și prețurile care cresc. Sunt indignată de gloata ce-am ajuns. Iubesc pământul românesc, ca patrie și țară, dar la oameni mă mai gândesc… Mă uit în oglindă și mă întreb: ”Încotro?”.

ce_ramane_dupa_happy_end

Omul tinde să caute o stare de bine, un happy end, o constantă ce îi conferă liniște, implinire și alte variabile pe care fiecare le operaționalizează prin propria experiență și filtru de viață. Una dintre aceste variabile, pe care omul o poate cuantifica este relația cu un/o partener/ă. Știm că până ajungem să cunoaștem stabilitatea din relație, este indicat să găsim stabilitatea din noi înșine.

daca_vrei_sa_reusesti

          Dacă vrei să reușești în această viață, mai întâi este esențial să reușești cu tine. Ultima oară am scris articolul ”De ce nu renunți” și am înțeles și mai bine această întrebare. De fapt, nu este necesar să ne întrebăm acest lucru. Nu avem la ce să renunțăm. Totul este aici și acum. Nimic nu este întâmplător, iar ceea ce alegem sau cugetăm are un rol, și anume, acela de a ființa, de a exista, de a fi, de a te bucura de tot ce este prezent. Mizăm atât de mult pe învățămintele din trecut, dar mai ales pe proiecțiile și așteptările din viitor, încât nu ne dăm seama că și trecutul a fost clădit din prezent, iar ceea ce facem acum clădește un viitor.

De ce nu renunți?” a fost o întrebare care mi s-a adresat destul de des de-a lungul vieții până în prezent. Fie a fost adresată în ideea că cealaltă persoană voia lămurire și dorea să afle de ce continui să fac ceea ce făceam, fie persoana dorea să îi confirm că are dreptate și (din punctul ei de vedere) era necesar să încetez din a face ceea ce făceam sau fie întrebarea era adresată pur și simplu de formă.

RENUNȚÁ,renúnț,vb. I. Intranz. A se lăsa de ceva, a întrerupe, a înceta de a mai face ceva; a părăsi de bunăvoie (ceva sau pe cineva). – Din fr.renoncer,lat.renuntiare. – sursa: DEX ’09 (2009)