Este mai bine de un an de când viața tuturor a început să se schimbe datorită pandemiei. În tot acest timp m-am exprimat extrem de puțin legat de aceasta și influența sa asupra educației. Educația fiind un aspect al vieții pe care pun foarte mult preț. Poate dacă aș spune că este esențial, pentru unii ar părea nepotrivit. Însă, educația este esențială, chiar dacă ne place sau nu acest lucru.

  • Apari dintr-o dată în viața mea, mi te strecori pe sub piele și ai impresia că nu realizez cât de disperată ești să mă prinzi în jocul acesta al tău, în jocul iubirii pe care toate îl purtați de parcă v-ați născut cu acest drept asupra noastră.

        Cine cunoaște privirile ascunse de vălul de nesaț? Cine a simțit atingerea vibrantă a emoției celui de lângă fără să fie glăsuită? Din umbră simți cum gândurile te trimit tot în locul din care vrei să fugi. Cunoști destinatarul și totuși e ceva în tine care îți spune că niciodată nu e prea târziu. Și totuși, e târziu.

          Ai spune că totul este întâmplător, dar n-am încetat nicio secundă să cred contrariul. Altfel, nu știu dacă îl întâlneam. Sunt atât de multe de spus, însă eu mă rezum să simt. Este cel mai important pentru mine. Sentimentul de iubire. Au fost atâtea încercări că obosisem și credeam că nu voi reuși să îmi găsesc calea, dar, nimic nu este întâmplător!

ce_ramane_dupa_happy_end

           Te priveam și îmi doream un moment, un loc unde să putem discuta. Aveam impresia că vrei același lucru. Mă căutai cu privirea de când ai intrat în cameră. Parcă știai că sunt aici, deși habar nu aveai că eu aveam să știu la rându-mi că te caut. Curgeau discuțiile, treceau orele, primeam informațiile și parcă ceva nu se întâmpla. Așteptam de atât de mult să te cunosc, să știu cum arăți și mă întrebam dacă e timpul sau nu. Simțeam că a venit acel moment, însă târziu am realizat că momentul e mereu…