daca_vrei_sa_reusesti

Iertarea… E dulce și amară. Important e ce aduce ea cu sine.  Te poți judeca pentru iertare sau din contră, prinzi aripi să crezi, să contruiești să vrei. Nu de puține ori în viață ai ocazia să ierți, însă, de câte ori faci acest lucru?

Fii îngăduitor, căci toți avem nevoie de iertare. – Seneca

Cei slabi nu pot niciodată să ierte. Iertarea este atributul celor puternici. – Mahatma Gandhi

În astă viață atât cât vă este dat să fiți sunt momente când greșiți. Nu vă pedepsiți pentru acest lucru mai aspru decât o fac consecințele naturale ale greșelii. De-ar fi perfecțiunea pentru toți la fel, cu siguranță s-ar găsi să existe o lume de hidoși. Însă acești hidoși sunt perfecți pentru alți hidoși. Sau poate de ce nu, acești hidoși sunt perfecți pentru ei, nu au nevoie de nimic altceva decât ceea ce au pentru a se simți perfecți. Astfel, căutând perfecțiunea sau nu, a greși face parte din natura umană și ajută la evoluție, la învățare. Doar cel care caută perfecțiunea în afară nu va putea evolua, ci din contră, își va pedepsi aspru greșelile și va avea un consum interior extraordinar de mare, ceea ce îl poate duce la autosuficiență sau autoflagelare. Menit ne este să ne cunoaștem. Să acceptăm că uneori greșim și că ceea ce azi este o slăbiciune se poate transforma mâine într-o mare putere.

Să poți să ierți înseamnă să știi că s-a greșit. De celălalt sau chiar de către tine. Să-l ierți pe celălalt îți este în zadar atâta vreme cât tu nu te ierți pe tine… Mergi pe un drum al ignoranței și acceptarea este departe de tine. Doar că, se întâmplă să greșești și efectul să îți provoace o stare interioară de confuzie, de incertitudine și ușor, ușor o stare de căutare. De căutare a unui răspuns. E acel moment în care începi să te uiți spre tine, să te vezi, să te descoperi. Odată cu acest lucru începi să te accepți prin descoperirile făcute și mai ales să te ierți pentru momentele și deciziile limitative, grele, care ți-au provocat suferință, care te-au făcut să stai mai mult în afară, decât în interior.

Când realizezi că iertare nu se face pe bucăți, parțial sau doar pentru anumite aspecte, vei învăța să te ierți complet, să te împaci cu tine. Abia din acel moment putem ierta și pe ceilalți care au contribuit la a te simți altfel decât îți era menit. Acceptarea ființei tale cu tot ceea ce a învățat, pierdut este un act suprem de iertare. De vreme ce te-ai iertat și împăcat cu tine, ai tot drumul înainte și vei putea să ierți. Vei învăța că a ierta pe cineva care greșește fără dorință de evoluție, îmbunătățire este un act de slăbiciune. De asemenea, vei învăța că a ierta pe cineva care nu este conștient de răul pe care îl face, este un act de cultivare a răului. Vei învăța că a ierta pe cineva care realizează care-i este consecința și își dorește să se ierte pentru a nu se mai sabota, este un act de manifestare a împăcării cu sine.

Iartă-te pentru a putea ierta!

Iartă-te pentru a te putea iubi!

Iartă-te pentru a te putea împlini!

Iartă-te pentru a te împăca cu tine!

 

You might also like

Ce sa fac daca nu ma place?
Read more
De ce nu renunti?
Read more
Inca de la inceput
Read more
Da-mi glas si aripi…
Read more

0 comments

Leave a reply